Fursecuri cu gem si bezea

Recunosc, sunt facute de mama, nu de mine. Si nu pentru ca sunt greu de facut si n-as putea, ci pentru ca eu am facut altele de data asta si pentru ca nu-mi iese bezeaua la fel de teapana. Cadoul meu de moshu, stand mixer Kenwood, pe care l-am ales in defavoarea Kitchen Aid-ului din varii motive, dupa studii indelungate, va ajunge peste vreo 2 saptamani si bezeaua este primul lucru pe care abia astept sa-l incerc la el. Dupa framantatul painii. Mda, nu mai e primul. E al doilea, nevermind.

Mama si-a propus totusi sa ma bage la ingrasat, desi Ignatul a trecut demult, asa ca a repetat figura la distanta de o saptamana. Prima data am mancat singura tot platoul, fiindca mofturosii nu se omoara si fiindca…yumm. Evident ca nu-s nici prea light si nici prea sanatoase, dar na…

Sa purcedem, deci.

image1 (2)

250 gr. unt moale

4 oua

o lingura otet de mere

o lingurita zeama de lamaie

un varf de sare

vanilie

faina cat cuprinde

250 gr. zahar pudra sau fin

gem acrisor (de caise pune mama)


 

Separam albusurile de galbenusuri. Galbenusurile se freaca spuma cu untul, ambele la temperatura camerei, sa nu se taie, se adauga lingura de otet, putina sare si faina cat sa iasa un aluat nelipicios, dar nu prea vartos. Intindem foaie de 2-3 mm si decupam forme rotunde, cam 25 mm diametru (sau cu un paharel de tuica, zice mama :D). Le punem in tava, pe hartie de copt, apropiate, fiindca nu mai cresc, si nici nu trebuie.

Albusurile se bat spuma tare cu zeama de lamaie. Cand spuma s-a intarit cat de cat, se adauga zaharul, treptat, pana face moturi ce nu se mai lasa si s-a topit zaharul. Se pune cate un motz de bezea pe fiecare cerc de aluat si se baga la cuptor. Atentie, trebuie scoase din cuptor inainte sa devina maronii.

Dupa ce se racesc, se lipesc cate doua cu putin gem.

image3 (2)

Pofta buna! Si vorba aia:

10613096_903549449664523_1939952314493643968_n

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *